Pe timpul unui ciclu menstrual, un ovar produce in mod obisnuit un folicul matur care contine un singur ovocit capabil a fi fertilizat. Cresterea foliculului in timpul primei jumatati a ciclului menstrual (faza foliculara) este influentata de anumiti hormoni, acestia stimuland cresterea lui si ajutand la maturizarea foliculului si dezvoltarii ovocitului.
Stimularea ovariana controlata este realizata prin medicatie. Tratamentul poate fi oral sau/si injectabil, incepe de regula la menstra, se intinde pe o durata intre 5 si 12 zile, in functie de scopul tratamentului si evolutia raspunsului pe parcursul tratamentului.
Scopul tratamentului este de a stimula ovarele sa produca mai multi foliculi maturi pe parcursul unui ciclu menstrual , fiecare folicul matur poate contine sau nu un ovocit matur capabil de a fi fertilizat de un spermatozoid, scopul fiind de a avea mai multe sanse de a concepe in cursul lunii / ciclului menstrual respectiv.
- In cazul femeilor care ovuleaza spontan, tratamentul de SOC este util pentru a produce super ovulatie, adica ovarele sunt stimulate sa creasca mai mult de un folicul matur , asa cum se intampla pe un ciclu natural, ideal ar fi sa se obtina 2-3 foliculi maturi, pentru a creste astfel fertiliatea femii pe ciclul respectiv si implicit sansele de a concepe. Sansele de sarcina multipla variaza intre 1-30 % functie de varsta femeii (a ovocitului), raspunsul la tratament si calitatea spermei.
- In cazul femeilor care nu ovuleaza spontan, tratamentul de SOC este util pentru ajuta ovarele sa creasca un singur folicul matur, ca si intr-un ciclu natural, scopul fiind asadar refacerea ovulatiei spontane.
Raspunsul ovarelor la tratament se monitorizeaza ecografic si hormonal, prin dozari hormonale din sange (estradiol si progesteron), pentru a evalua in timp real raspunsul la tratmentul de stimulare si a decide in consecinta daca sunt indeplinite conditiile pentru a continua procedura medicala propusa (inseminare, fertilizare in vitro, contact sexual dirijat, donare de ovocite).
Tratamentul de stimulare ovariana controlata (SOC) se poate recomanda, in urmatoarele scopuri:
- contact sexual dirijat, in cursul lunii respective, in functie de raspunsul ovarelor la tratament,
- inseminare intrauterina in cursul lunii respective, in functie de raspunsul ovarelor la tratament
- fertilizare in vitro, daca schema de tratament a fost conceputa initial pentru aceasta procedura.
- stimularea ovarelor la donatoarele de ovocite in vederea fertilizarii in vitro, pentru a putea obtine mai multe ovocite mature in cursul unui ciclu menstrual
Efectele secundare ale stimularii ovariene controlate:
- Hiperstimularea ovariana.
In urma administarii de tratamente hormonale, pot aparea chisturi ovariene. De asemenea, poate avea loc cresterea in volum a ovarelor, peste anumite dimensiuni considerate acceptabile, discomfort abdominal, balonari. Aceste simptome apar in general in 5-10 zile dupa realizarea ovulatiei sau colectarea de ovocite in cazul fertilizarii in vitro si dispar de obicei in 1-2 saptamani fara a interveni in nici un fel. Sarcina poate inrautati simptomele hiperstimularii ovariene.
Sindromul de hiperstimulare ovariana se refera la un moment ulterior tratamentului propriu-zis de SOC, putind fi precoce (mai rar), sau tardive (mai frecvent) la aprox 5-7 zile dupa transferul de embrioni, mai ales atunci cand apare sarcina
Hiperstimularile ovariene severe sunt caracterizate de mari chisturi ovariene si lichid abdominal in cantitate importanta. Simptomele severe ale hiperstimularii include discomfort abdominal, balonari, cresteri in greutate, ingreunarea respiratiei, greturi, varsaturi. Femeile cu diagnostic de hiperstimulare ovariana (aproximativ 1-2% dintre pacientele ce urmeaza medicatia) pot necesita internarea in spital pentru observatie si tratament.
Foarte rar, hiperstimularea poate avea consecinte grave prin cresterea riscului trombotic (formarea de cheaguri de sange) care poate afecta functia renala, pulmonara si in formele foarte severe poate duce chiar la deces. Fiecare femeie careia ii este administrat un astfel de tratament poate dezvolta simptomele hiperstimularii ovariene dar cele predispuse mai mult acestui simptom sunt femeile cu un nivel ridicat de estradiol si cu un numar mare de foliculi ovarieni aparute pe parcursul tratmentelor de SOC. De obicei pacientele tinere, slabe, cu ovare micropolichistice pot hiperstimula (raspund la doze mici hormonale dezvoltand atat chisturi cat si foliculi) . Riscul de hiperstimulare este mult redus, practic nul la femeile cu rezerva ovariana scazuta.
Monitorizarea tratamentului de stimulare ovariana controlata, atat ecografica cat si hormonala, are scopul de a :
- evalua raspunsul ovarian la tratament, si de ajusta dozele de stimulare in functie de acesta, astfel incat sa fie prevenit atat raspunsul ovarian slab si compromiterea sau chiar anularea ciclului menstrual respectiv,
- mai ales pentru a preveni un raspuns ovarian exagerat si a minimaliza riscul de hiperstimulare ovariana.
Metodele de a preveni sindromul de hiperstimulare ovariana controlata sunt multiple, eficiente si la indemana, tratamentul de SOC necesita evaluare periodica pentru a lua decizia in timp real de a modifica /ajusta/completa/opri tratamentul in functie de raspuns.
- Torsiunea ovariana
In mai putin de 1% din cazuri, chisturile ovariene pot creste in dimensiune si ovarul se poate torsiona (rotire in jurul propriei axe). Acest lucru duce la scaderea cantitatii de sange ce iriga ovarul conducind la compromiterea vascularizatie ovarului, insotita de dureri intense, numit abdomen acut si care beneficiaza de interventie chirurgicala de urgenta. Prin interventie chirurgicala se poate detorsiona ovarul sau exista chiar riscul exirparii lui.
- Cancerul ovarian
Sunt ipoteze care sustin ca tratamentele de SOC si procedurile de FIV, prin agresiunea asupra ovarelor, ar creste riscul de neoplazii ovariene.
Pana acum studiile nu au sustinut aceste ipoteze si nu a fost descoperita o legatura directa intre acestea.
- Sarcina multipla
Este recunoscut si dovedit faptul ca tratamentele de SOC cresc riscul de sarcina multipla tocmai pentru ca se bazaza pe cresterea fertilitatii femeii. Riscul real este mai degraba legat de varsta femeii, de nivelul de raspuns al ovarelor la tratament, si mai ales de numarul de embrioni transferati in uter in cazul procedurilor de FIV , decat de medicatia in sine. Riscul de complicatii in sarcina multipla este mai ridicat comparativ cu sarcina unica si in consecinta sarcina multipla este considerata o complicatie.